Oaia fantastică.

Am început să citesc romanul  „În căutarea oii fantastice” de Haruki Murakami, n-am citit nici o carte de-a lui până acum, am auzit de el dar nu m-am apucat. Am terminat de citit pagina 34 și m-am oprit pentru că romanele interesante le citesc lent, încet. Savurez fiecare cuvânt și-mi întind plăcerea.
Ochii îmi fugeau, romanul e ușor și se citește rapid și pe înțeles, m-am oprit și mi-am aprins o țigara, pe mâna stingă e o inima desenată după vizionarea unui film horror, am desenat-o cu pixul negru, inconștient.

E târziu  și n-am somn, am băut prea multă cafea fiecare cu câte trei lingurițe de zahar, iar mâine sunt nevoită sa mă scol dimineață dar oricum nu am somn.
Ascult The xx.

Atât.